Convocat sub tensiune la Haga, summitul NATO de marti si miercuri va incerca sa asigure lumea ca Alianta este unita, in plina criza in Orientul Mijlociu si in fata presiunii constante a lui Donald Trump. Pentru a evita o noua ruptura, membrii se pregatesc sa se angajeze la o crestere istorica a cheltuielilor de aparare, intr-un echilibru delicat intre cererile americane si preocuparile europene.
Sub presiunea lui Donald Trump, NATO se pregateste sa se angajeze intr-o crestere spectaculoasa a cheltuielilor sale de securitate, in cadrul unui summit care va incepe marti, 24 iunie, la Haga, menit sa reasigure viitorul Aliantei si sa evite o izbucnire a presedintelui american.
Atacurile americane in Iran si raspunsul Teheranului vor fi, evident, in atentia tuturor, insa secretarul general al Aliantei, Mark Rutte, spera ca situatia din Orientul Mijlociu nu va perturba complet coregrafia summitului, pe care l-a calificat deja drept „istoric”, ca urmare a temerilor legate de dezangajarea americana in Europa.
Asteptat marti seara, ocupantul Casei Albe va participa la un dineu de gala, la invitatia regelui Tarilor de Jos, Willem-Alexander.
Ucraina, invitata de onoare la precedentul summit de la Washington de anul trecut, va fi nevoita sa fie mai discreta de aceasta data in fata reticentei americane.
Presedintele ucrainean Volodymyr Zelensky va fi intr-adevar prezent la Haga, dar nu ca participant oficial la summit. El va fi invitatul regelui marti seara, cand va avea – poate – ocazia sa se adreseze presedintelui american, pe care nu l-a putut intalni saptamana trecuta la summitul G7 din Canada.
De la revenirea sa la Casa Alba, Donald Trump a cerut in mod repetat membrilor europeni ai Aliantei, precum si Canadei, sa aloce cel putin 5% din produsul lor intern brut (PIB) pentru aparare.
Avand in vedere aceasta cerinta, cele 32 de tari membre au convenit asupra unui compromis: angajamentul de a aloca, pana in 2035, 3,5% pentru cheltuieli militare in sens strict si 1,5% pentru cheltuieli de securitate in sens larg, cum ar fi securitatea cibernetica sau mobilitatea militara.
Acestea din urma sunt mult mai usor de realizat, avand in vedere ca majoritatea lor sunt deja prevazute sau planificate de guverne.
Chiar daca este limitat la 3,5%, efortul bugetar este considerabil – cateva sute de miliarde de euro – pentru multe tari care se lupta deja sa atinga obiectivul de 2% pentru cheltuielile militare stabilit la un summit anterior in 2014.
Luni, Mark Rutte a salutat acest „salt inainte”. Statele Unite ar fi dorit ca comunicatul final al summitului sa se limiteze la acest obiectiv de 5%. Dar pentru aliatii europeni, amenintarea rusa trebuia mentionata.
Intrebari nerezolvate
Luni seara, premierul britanic Keir Starmer a anuntat ca Regatul Unit s-a angajat sa atinga obiectivul de 5%.
„Trebuie sa navigam intr-o era de incertitudine extrema cu agilitate, rapiditate si o viziune clara a interesului national, pentru a asigura securitatea” populatiei, a explicat el.
Intr-un articol comun publicat luni seara in Financial Times, Emmanuel Macron si Friedrich Merz au subliniat ca Europa ar trebui sa se reinarmeze „nu pentru ca cineva ne cere acest lucru, ci pentru ca suntem prevazatori si o datoram cetatenilor nostri”.
Seful statului francez si cancelarul german ii transmit, de asemenea, un mesaj presedintelui american, in incercarea de a mentine conflictul din Ucraina pe primul loc pe ordinea de zi: „principala sursa de instabilitate pentru Europa provine din Rusia”, insista ei, si, prin urmare, este necesar sa se „sporeasca presiunea” asupra Moscovei, „inclusiv prin sanctiuni”, pentru a obtine o incetare a focului cu Kievul.
Declaratia finala a summitului ar trebui sa contina cateva cuvinte pentru Ucraina. Aliatii isi vor reafirma sprijinul pentru Kiev, care in acest an a ajuns deja la aproximativ 35 de miliarde de euro, a asigurat Mark Rutte la summitul de luni.
Dar Rutte, intors in orasul sau natal, nu este imun la o intorsatura dramatica a evenimentelor din partea presedintelui american, cum ar fi plecarea sa precipitata din G7 saptamana trecuta.
„Daca summitul se desfasoara mai mult sau mai putin normal, va fi o victorie”, a sintetizat pentru AFP Camille Grand, de la Consiliul European pentru Relatii Externe (ECFR).
„Dar exista inca multe necunoscute. La fel si problemele nerezolvate”, a subliniat el. „Nodul gordian dintre Rusia si Ucraina nu va fi taiat la Haga. Si totusi, aceasta este ceea ce ii motiveaza pe europeni sa cheltuiasca mai mult…”, noteaza el.
