Muntenegru se apropie de o nouă etapă în integrarea sa europeană, iar Comisia Europeană a anunțat că negocierile de aderare ar putea fi încheiate până la finalul anului 2026. Conform raportului anual privind politica de extindere, UE se află într-o situație unică, după ce, pentru prima dată după 2011, când negocierile de aderare cu Croația au fost încheiate, se pregătește să închidă negocierile cu un alt stat candidat – Muntenegru. Această dezvoltare demonstrează eforturile susținute ale Muntenegrului de a avansa pe calea europeană și de a pune în aplicare reformele necesare pentru a transforma aderarea la UE în realitate. Tratatul de aderare ar trebui apoi ratificat de toate cele 27 de state membre actuale, ceea ce ar putea permite ca aderarea efectivă a Muntenegrului să aibă loc în 2028.
Peisaj, demografie și economie: ce știm despre Muntenegru
Muntenegru este un stat situat în sud-estul Europei, în regiunea Balcanilor de Vest, pe țărmul Mării Adriatice. Cu o suprafață de aproximativ 13.812 km², țara se remarcă printr-un peisaj divers, care îmbină litoralul adriatic, zonele montane și parcurile naturale. Deși este unul dintre cele mai mici state europene ca suprafață și populație, Muntenegru are o importanță strategică în regiune, atât prin poziția sa geografică, cât și prin potențialul turistic și parcursul său de integrare europeană.
Muntenegru are o populație de aproximativ 623.000–633.000 de locuitori, potrivit estimărilor internaționale pentru perioada 2025. Densitatea populației este de aproximativ 46 de locuitori pe kilometru pătrat, ceea ce reflectă caracterul relativ puțin populat al țării. Capitala, Podgorica, este principalul centru administrativ, economic și comercial, concentrând o parte importantă a populației și a activităților economice. Alte orașe importante sunt Nikšić, Cetinje, Bar și Bijelo Polje.
Din punct de vedere demografic, Muntenegru se caracterizează printr-o diversitate etnică și culturală specifică Balcanilor. Conform recensământului din 2023, principalele comunități sunt: Muntenegrenii – aproximativ 41,1% din populație; Sârbii – aproximativ 32,9%; Bosniacii – aproximativ 9,5%; Albanezii – aproximativ 5%; Alte comunități etnice, inclusiv musulmani, romi și croați. Din punct de vedere lingvistic, limba muntenegreană este limba oficială, însă sârba, bosniaca, albaneza și croata sunt, de asemenea, utilizate. Religia predominantă este creștinismul ortodox, alături de comunități musulmane și catolice.
Țara se confruntă cu provocări demografice precum îmbătrânirea populației, migrația externă și depopularea unor regiuni rurale, în special în nord. În paralel, Podgorica și localitățile de pe litoral continuă să atragă populație și investiții. Economia Muntenegrului este una de dimensiuni reduse, dar relativ deschisă, având ca principal motor sectorul serviciilor. Turismul, comerțul, transporturile, industria ospitalității și construcțiile contribuie semnificativ la activitatea economică. Potrivit Oficiului de Statistică al Muntenegrului (MONSTAT), PIB-ul nominal al țării a ajuns la aproximativ 7,645 miliarde de euro în 2024, în creștere față de 7,069 miliarde de euro în 2023. PIB-ul pe cap de locuitor a fost de aproximativ 12.260 de euro, iar creșterea economică reală în 2024 s-a situat la 3,2%.
Structura economiei evidențiază predominanța serviciilor, care generează aproximativ trei sferturi din valoarea adăugată brută. Agricultura și industria au ponderi mai reduse, deși rămân importante pentru anumite regiuni și comunități locale. Turismul este unul dintre cele mai importante sectoare economice, susținut de litoralul adriatic și de turismul montan. Serviciile, comerțul, transporturile, serviciile financiare și sectorul imobiliar au o contribuție semnificativă. Construcțiile, dezvoltarea infrastructurii și a proiectelor imobiliare, în special în zonele turistice, atrag investiții. Agricultura include viticultura, producția de măsline, creșterea animalelor și produsele alimentare tradiționale.
Economia rămâne dependentă de cererea turistică externă, de importuri și de investițiile străine. Printre provocările sale se numără diversificarea bazei economice, reducerea deficitului comercial și creșterea productivității. Moneda oficială utilizată în Muntenegru este euro (EUR), deși țara nu este membră a Uniunii Europene și nici a zonei euro. Muntenegru utilizează unilateral moneda europeană, fără a face parte din mecanismele monetare ale Eurosistemului și fără a avea o politică monetară proprie.
În ceea ce privește puterea de cumpărare, nivelul de trai este inferior mediei Uniunii Europene, dar relativ ridicat în comparație cu unele state din Balcanii de Vest. Potrivit datelor Comisiei Europene pentru 2023, PIB-ul pe locuitor exprimat în standardele puterii de cumpărare (PPS) reprezenta aproximativ 51,3% din media UE. Această diferență se reflectă în nivelul veniturilor, al salariilor și în capacitatea de consum a populației. Există, de asemenea, diferențe importante între zonele urbane, litoral și regiunile rurale din nordul țării. Prețurile din zonele turistice, precum Budva, Kotor și Tivat, pot fi considerabil mai ridicate în sezonul estival, în special în domeniul cazării, restaurantelor și serviciilor turistice.
Relațiile dintre Muntenegru și România: un partener strategic în regiune
Relațiile dintre România și Muntenegru sunt caracterizate de cooperare politică, diplomatică și economică, cele două state având interese comune în stabilitatea și dezvoltarea regiunii Balcanilor de Vest. România a recunoscut independența Muntenegrului la 13 iunie 2006, la scurt timp după proclamarea acesteia, iar relațiile diplomatice au fost stabilite la 9 august 2006. De atunci, cele două țări au dezvoltat un dialog bilateral constant și au cooperat în cadrul NATO și al altor organizații internaționale.
Un element important al relației bilaterale îl reprezintă susținerea de către România a parcursului european al Muntenegrului. România sprijină integrarea țării în Uniunea Europeană și reformele instituționale necesare acestui proces. Cooperarea economică și comercială Schimburile comerciale dintre cele două state au un potențial de dezvoltare, însă volumul lor rămâne relativ modest. Potrivit Camerei de Comerț și Industrie a României, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost de aproximativ 26,94 milioane de euro în 2023.
În septembrie 2024, reprezentanții celor două medii de afaceri au discutat despre oportunități de colaborare în trei domenii importante: Turism și dezvoltarea conexiunilor aeriene, inclusiv prin posibile zboruri charter; Energie și modernizarea infrastructurii energetice; Construcții civile și dezvoltarea infrastructurii. La momentul comunicatului CCIR, în România activau 27 de companii cu capital muntenegrean.
Turismul și mobilitatea cetățenilor Muntenegru reprezintă o destinație turistică atractivă pentru români, în special datorită litoralului adriatic, peisajelor naturale și proximității geografice relative. La rândul său, România poate reprezenta o piață de interes pentru operatorii turistici muntenegreni. Relațiile dintre cetățeni sunt facilitate și de regimul de călătorie: cetățenii muntenegreni pot intra și rămâne în România până la 90 de zile fără viză, în condițiile regimului aplicabil.
Muntenegru este o economie mică, dar cu un potențial turistic și investițional important, susținut de poziția strategică la Marea Adriatică, de moneda euro și de perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Pentru România, Muntenegru reprezintă atât o destinație turistică în dezvoltare, cât și un partener regional cu oportunități de colaborare în domenii precum turismul, energia, infrastructura și comerțul. În contextul integrării europene și al dezvoltării economice a Balcanilor de Vest, Muntenegru are șansa de a-și consolida poziția de destinație turistică internațională și de a deveni un partener economic tot mai relevant pentru statele din regiune, inclusiv pentru România.
